Ambiţii şi viziune limitată contra unitate. O fi bine?!!

Loviturile cele mai eficiente asupra unei structuri se dau din interiorul acesteia. Par mai credibile, dar la o analiză mai atentă se poate devoala adevăratul motiv. Inițatorii demersurilor pot deveni demni de dispreț Ei au o misiune,și nu au nicio legătură cu îndeplinirea obiectivelor asumate voluntar prin sindicat. Ori, poate, sunt animati doar de doamna Ambitie.

Asistăm zilele acestea la o avalanșă de acuze, care mai de care mai exagerate fără măcar un fundament logic, căci de unul real nici nu poate fi vorba.

Câteva considerații despre „cavalerii dreptății” și „nemulțumiții” care văd în SCMD toate relele care ni s-au întâmplat, cât și despre cei cu care ne confruntăm atunci când solicităm o revenire la normalitate în ceea ce–i privește pe pensionarii sistemului de apărare.

Un președinte de Filială, care ne precizează că vorbește în nume personal și nu a numerosului grup pe care-l conduce („și cu sergentul 10”) a ieșit de curând la rampă. Ceea ce spune însă este edificator cu privire la cât de mult s-a implicat în acțiunile sindicale și de ce SCMD nu a putut obține mai mult cu astfel de oameni. Este nemulțumit domnia sa de conducerea centrală, nu și de munca sa acolo în filială. Dar după cum se vede, acționează cu râvnă la distrugerea unității sindicatului. Unele din ideile sale începând sa-și facă efectul fiind preluate și de alții.

„Secrete sau nu” întâlnirile unor membri ai CD au loc pentru că ei sunt în București, acolo unde se află decidenții cu privire la problemele noastre. Ce șanse are un lider dacă s-ar afla la sute de km de capitală să rezolve o problemă? Doar dacă un ministru se află prin zonă este o ocazie de a-l întâlni. Cu ce eficiență? Avem exemplul unei filiale din alt colț al țării. O întâlnire ca la „cina cea de taină”, la care apostolii nu au putut să ajungă. Dacă se bazau pe toți pensionarii sistemului de apărare din zonă de ce nu au convocat o adunare cu câteva sute de membri care să arate d-lui ministru al apărării că sunt o forță de care trebuie să se țină seama?

O regulă a bunului simț elementar spune că neînțelegerile se rezolvă în familie. Mă întreb de câte ori președintele nemulțumit a venit la București să discute problemele de care este preocupat și mai ales ce propuneri a făcut și nu au fost luate în seamă? Dacă s-a zbătut și nu a avut succes, atunci îi dau dreptate și poate să-și ia numeroasa-i ceată de pițigoi și să plece. Astfel fel de filiale nu ne fac cinste!

Nu am obținut prea multe ca sindicat (și este adevărat) pentru că nu am avut cu cine să demonstrăm că suntem o forță. Nu știu câte sute de manifestanți ai filialelor nemulțumite au fost prezenți la mitingurile și marșurile din București la care am fost solicitați?

Nu d-le președinte „autodeclarat învins”, nu sunteți un adept al băsismului, cum ne atrageți atenția, dar vă dau de gol ideile susținute. Sfătuiți „să nu-l mai înjurăm pe președinte” deși are statut de „guvernator”. Vă întreb: problema referendumului a fost rezolvată legal și corect? Fiind rezolvată în dispreț față de milioanele de alegători, atunci cum poate să tacă cineva care a fost păcălit? D-voastră sunteți, poate, multumit. Eu, și ca mine alte milioane de români, nu. Deci nu pot fi de acord cu îndemnul pe care îl lansați. Nu se potriveste cu educația și principiile unui militar, așa cum pretindeți că sunteți d-voastră și cei care vă împărtășesc ideile. Poziția d-voastră ne vulnerabilizează și servește celor care au văzut în noi un pericol care le poate zădărnici planurile.

Decizia de intra sau pleca dintr-o structură este o opțiune personală. Nu interesează pe nimeni. Prin urmare publicarea scrisorii deschise este o acțiune care face mai mult rău celor rămași, dar de care nu vă interesează. Ei sunt deciși să lupte până la capăt, rămânând onești cu structura în care și-au pus toate speranțele.

Dezbinarea noastră este făcută cu scopul de a nu ne mai uni niciodată. Spun asta deoarece „mânăriile” făcute în sistemul de pensii militare au și vor avea consecințe pe termen lung.

În primul rând, dat fiind ca a fost schimbat regimul în care ne sunt acordate pensiile, ne trebuie o lege care să ne readucă la starea inițială, adică la pensii ocupaționale. Iată un obiectiv pentru care trebuie să ne batem și nu să ne preocupe, fără minimum de argumentaţie veritabilă, presupusa vină a celor care conduc sindicatul.

Un al doilea aspect prin care s-a urmărit dezbinarea nostră îl reprezintă cuantumul sumei pe care o primim ca pensie. Această acțiune ne-a așezat în mai multe straturi: 1. stratul celor foarte mulțumiți, cu două substraturi: a) al celor a căror pensie a fost calculată corect și este egală sau mai mare cu cea din dec. 2010; b) al celor care primesc o pensie „din burtă” mult peste cuantumul inițial. Cum spunea d-l ministru Dobrițoiu, „calculate greșit sau pe bază de documente false”. Sunt cei care au avut PCR (pile, cunoștințe și relații) la cei care și-au bătut joc de pensionarii militari;  2. stratul celor nemulțumiți cu două substraturi: a) al celor mai puțin nemulțumiți pentru că au o pensie scăzută doar cu câteva sute de lei; b) al celor foarte nemulțumiți cu pensia redusă drastic și care așteaptă o reglementare care să le facă dreptate.

Aceste stratificari au accentuat fenomenul de diluare a unităţii multor filiale, afectându-se forţa şi punându-se sub semnul întrebării credibilitatea acestora în raport cu partenerii politici. Prea mulţi s-au îndepărtat de acţiunea efectivă, limitându-se la atingerea interesului imediat şi neavând forţa prospectivă necesară sesizării pericolelor asupra intereselor fundamentale, de perspectivă.

La momentul acesta, SCMD se bazează pe oamenii de caracter din primul strat care, indiferent de cuantumul actual, se gândesc și la statutul juridic al pensiilor (Mulți? Puțini? Important este că sunt și astfel de oameni.). Se mai bazează pe oamenii din substratul 2b și parțial din substratul 2a.

Consecința acestei stratificări este faptul că orice măsură întreprinsă va mulțumi sau, dimpotrivă, va nemulțumi pe cineva. Cel mai corect ar fi să se revină la dec. 2010, urgent, printr-o măsură unitară. Idee agreată și propusă de o filială. Ce se întâmplă în acest caz? Nemulțumim pe cei cărora le-a crescut – corect sau incorect. Se revăd calculele și se ia de la cei pentru care s-a greșit. Se crează un alt grup de nemulțumiți. Oricum s-ar face, noi vom rămâne dezbinați. Este de fapt scopul întregului demers al fostei și se pare al actualei puteri. Puterea PDL l-a pus în aplicare, iar cea prezentă îl continuă, prin tergiversarea unor măsuri reparatorii și recompensarea „artizanului” cu funcția de vicepremier.

Aceasta este adevărata problemă și nu conducerea unei structuri care a avut și cu siguranță va avea un rol important în evoluția voastră și a țării.

Se pare că suntem condamnaţi la zbatere continuă pentru adevăruri elementare, evidente, secătuind energii necesare mai mult ca oricând în scop constructiv. Vom rămâne însă, întotdeuna destui cât să nu se renunţe. Este prea mare veacul, prea importantă cauza!...

Col (r.) dr. Dumitru Codiță, Filiala SCMD, col. Irimiea Mihai, Ploiești

4 februarie 2012