Acum, în ceea ce priveşte pensiile militarilor, adică ale celor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, toate aceste pensii au fost recalculate până în 31 decembrie 2010. Unele dintre ele au fost recalculate pe baza adeverinţelor cu veniturile din perioada în care au activat, în urma depunerii acestor documente de către pensionarii militari, altele au fost recalculate pe baza salariului mediu brut pe economie, pentru aceia care fie nu au depus cereri de recalculare, fie au depus doar în luna decembrie şi nu s-a putu recalcula într-un interval extrem de scurt. Raportându-ne la această situaţie, astăzi am luat această decizie: pensiile celor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pentru care, la calculul pensiile recalculate s-a avut în vedere salariul mediu brut pe economie, se revizuiesc până în 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de către beneficiari. Deci acele pensii care nu au fost recalculate pe baza veniturilor, în lipsa documentelor, şi s-au recalculat unitar pe baza salariului mediu brut pe economie, se revizuiesc pe baza veniturilor.
2. Cine are obligaţia să aducă actele doveditoare ale veniturilor realizate lunar? Potrivit ordonanţei de urgenţă, obligaţia identificării şi transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii anunţate, revine instituţiilor de apărare din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în cadrul cărora beneficiarul şi-a desfăşurat activitatea. Deci, în vederea revizuirii, aceste autorităţi ale statului vor identifica veniturile realizate lunar pentru aceia la care, aşa cum am spus, pensiile s-au recalculat pe baza salariului mediu brut pe economie şi nu pe baza veniturilor reale pe care aceştia le-au avut în activitatea pe care au desfăşurat-o. În aceste condiţii, acum avem 3 situaţii cu privire la pensiile militarilor: prima situaţie este cea a pensionarilor militari în legătură cu care pensia s-a recalculat corect, pe baza veniturilor individuale lunare şi care au primit pensia într-un cuantum mai mare sau mai mic decât cel avut anterior, dar este o pensie corectă, pe baza principiului contributivităţii. Această pensie care s-a calculat şi s-a impus pe baza principiului contributivităţii şi care atestă veniturile lunare individuale se menţine în continuare în plată la acelaşi nivel, fie că a scăzut fie că a crescut. Deci la aceştia nu se revizuieşte pensia, pentru că ea s-a calculat corect, pe baza veniturilor lunare individuale. Am încheiat acest capitol.
Pentru pensiile recalculate pe baza salariului mediu brut pe economie şi ale căror cuantumuri sunt mai mari decât cele aflate în plată în luna decembrie se menţin în continuare cuantumurile în plată primite, mai mari decât în luna decembrie, până la data emiterii deciziei de revizuire. Altfel spus, în ce situaţie suntem aici? Dacă nu şi-au depus adeverinţele sau şi-au depus adeverinţe de recalculare dar nu au fost operate încă iar, prin recalcularea stabilită în decembrie, pe baza salariului mediu brut pe economie, pensia stabilită este mai mare decât cea din decembrie, se menţine în continuare pensie mai mare până când se revizuieşte, pe baza veniturilor reale pe care le-a avut, iar din acel moment, se aplică pensia rezultată în urma revizuirii pe baza contribuţiei.
Cea de-a treia ipoteză: pensiile care au fost recalculate tot pe baza salariului mediu brut pe economie dar ale căror cuantumuri sunt mai mici în luna ianuarie decât în luna decembrie, se vor plăti începând cu luna februarie, la nivelul lunii decembrie, până la momentul revizuirii deciziei de recalculare, pe baza veniturilor lunare, adică pe baza contribuţiei, după care se aplică varianta finală a pensiei rezultate în urma aplicării veniturilor realizate efectiv de către pensionari. În această situaţie, cei care, în luna ianuarie, au avut pensia recalculată pe baza salariului mediu brut pe economie şi a fost pensia mai mică decât în decembrie, diferenţa pentru luna ianuarie o vor primi în cursul lunii februarie şi vor merge în continuare cu pensia din luna decembrie până în momentul revizuirii acesteia pe caza veniturilor stabilite de către autorităţile statului pe care le-am menţionat. Acest proces de revizuire se va desfăşura pe parcursul anului 2011 până în 31 decembrie.
Până în 31 martie 2012, se va efectua regularizarea acestor drepturi şi, pentru cei care vor avea de primit – în urma revizuirii – mai mulţi bani decât în luna decembrie, aceşti bani de vor da în cursul anului 2012. Pentru cei care după revizuire vor primi mai puţini bani decât în luna decembrie, sumele se vor recupera începând cu anul 2012, potrivit legii, pentru că există o prevedere potrivit căreia sumele de bani nu trebuie să afecteze mai mult de o treime din pensie şi, în funcţie de cuantumul acesteia, se vor individualiza recuperările, începând cu anul 2012 şi continuând cu anii următori. Acestea sunt cele mai importante prevederi pe care le-am adoptat astăzi în legătură cu situaţia pensiilor militare, astfel încât şi aici, pe de o parte, să se respecte principiul contributivităţii, un principiu corect cu 22 de milioane de români şi fiecare să primească, în consecinţă, o pensie adecvată.
Fac precizarea că tot ceea ce am afirmat până în acest moment, şi anume, că pensiile militare cu vechime completă până în 30 de milioane de lei vechi, în urma recalculării respective, revizuirii, nu scad. Acest lucru este şi rămâne valabil în continuare.
În rest, în funcţie de nivelul contribuţiei, de numărul de ani pe care i-a avut – carieră completă sau incompletă – pensiile militare, în urma revizuirii respective, recalculării, cresc sau se diminuează, aşa cum şi celelalte pensii care au fost revizuite până în luna septembrie – din luna aceea s-au pus în practică la cuantumurile rezultate în urma recalculării. Dacă dumneavoastră aveţi întrebări pe marginea acestui subiect...
Reporter: Dacă se constată în urma acestei revizuiri că pensionarii au primit mai mulţi bani decât ar trebui, cum vor da aceşti bani înapoi statului – treptat sau cum?
Emil Boc: Tocmai acest lucru l-am precizat mai înainte. În cazul în care în urma revizuirii se va constata că au primit mai mulţi bani – atenţie, asta înseamnă că nimeni, de aici înainte, până la sfârşitul perioadei de revizuire, nu va primi un cuantum mai mic decât cel din luna decembrie, cu excepţia acelora pentru care s-a recalculat pensia pe baza actelor doveditoare de venit, acolo se aplică pensia recalculată conform principiului contributivităţii. Pentru ceilalţi, dacă în urma adeverinţelor care se vor pune la dosar şi în urma revizuirii pensiei va rezulta un cuantum mai mic decât cel din decembrie, începând cu 2012, în etape lunare, se va reţine o fracţiune.
Reporter: Ce înseamnă o fracţiune, domnule premier?
Emil Boc: Adică, aşa cum spune legea, de a nu fi afectat dreptul la pensie mai mult de o treime şi, lunar, se va întinde pe o perioadă de timp, în funcţie de cuantumul pensiei, dar aici, vreau să fiţi bine informaţi, ne referim la pensii care pe toată această perioadă nu vor avea un cuantum mai mic decât cel din luna decembrie 2010.
Reporter: Ce se va întâmpla în cazul în care persoanelor care nu au îndeplinit până la data de 1 aprilie 2001 calitatea de cadru militar activ, poliţist sau funcţionar public cu statut special în cadrul Administraţiei Penitenciarelor? În proiectul de ordonanţă se spunea că acolo se ia în calcul salariul minim pe economie.
Emil Boc: Nu. Avem, în cadrul ordonanţei, precizarea că, în cazul în care nu vor putea fi identificate anumite perioade şi, în cadrul acestor perioade, anumite venituri lunare, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad şi al soldei de funcţie minime corespunzătoare gradului militar deţinut, conform Anexei nr. 1 din ordonanţă, dar nu mai puţin de salariul mediu brut/net pe economie, iar pentru perioada anterioară anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie, deci în cazul în care în cariera unei persoane există o perioadă care nicicum nu poate fi identificată pentru că arhiva a fost distrusă sau din alte motive se aplică acest principiu pe care l-am menţionat.
Reporter: Ştiu, dar v-am întrebat despre cei care nu au îndeplinit acea calitate, până la 1 aprilie 2001, de cadru militar activ, adică acei militari care au făcut Transfăgărăşanul...
Emil Boc: Nu avem în această ordonanţă nicio precizare suplimentară faţă de ceea ce există în Legea 119. Rămâne valabil ce este în Legea 119.
Reporter: Domnule premier, erau discuţii despre unele date ale foştilor angajaţi, actuali pensionari care ar fi fost considerate secrete, cei de la SRI, SIE, chiar şi Ministerul Justiţiei şi existau probleme, dacă ar fi putut să fie sau nu transferate către casele de pensii. Cum a fost soluţionată această situaţie.
Emil Boc: Această problemă a fost soluţionată prin faptul că se instituie obligaţia acestor instituţii să pună la dispoziţie adeverinţele de venit. Ei sunt cei care gestionează. Nu este vorba de încălcarea niciunui secret de serviciu, pentru că ei sunt aceia care operează cu aceste date şi ei trebuie să le pună la dispoziţie în vederea revizuirii cuantumului pensiilor, pe baza adeverinţelor de venit, întrucât ei sunt deţinătorii acestor documente.
Reporter: Deci, aceste documente vor fi declasificate în vreun fel sau nu sunt considerate documente secrete?
Emil Boc: Atâta vreme cât ei le utilizează – instituţiile care le au în posesie – nu există această problemă.
Reporter: Şi o a doua întrebare, dacă-mi permiteţi: după această ordonanţă, cât estimaţi că economisiţi sau nu după recalcularea tuturor pensiilor speciale.
Emil Boc: Ne vom putea pronunţa cu suma exactă la finalul procesului de revizuire a acestor pensii. Cert este, aşa cum am menţionat, că în cazul celorlalte pensii - cu excepţia pensiilor militarilor – care au fost recalculate şi au intrat în vigoare începând cu 1 septembrie 2010 economia anuală este de aproximativ 50 de milioane de euro. Vă vom putea face exact aceste precizări la sfârşitul acestei perioade, pentru a nu face o prognoză greşită în acest moment.
Reporter: Mai am o întrebare: sunt pensionari care spun că au stagiul militar complet şi că au primit pensii mai mici. Şeful statului spunea că nu este posibil acest lucru – dacă ai stagiul militar complet, atunci pensia ţi se va mări în urma recalculării.
Emil Boc: Probabil că a fost o situaţie în care a avut o parte din stagiul militar dovedit cu adeverinţe şi o parte pe baza salariului mediu brut pe economie. În acea situaţie, până se face identificarea şi acelei perioade, începând cu luna februarie se dă cuantumul din luna decembrie al pensiei, iar diferenţa de pe luna ianuarie se dă în luna februarie, până la decizia finală de revizuire pe baza adeverinţelor de venit. Acest lucru este foarte important de reţinut.
Reporter: Aveţi o estimare pe fiecare situaţie în parte, câţi pensionari se regăsesc în prima situaţie, a doua şi a treia?
Emil Boc: Aceste lucruri vă vor fi comunicate de către instituţiile de resort: Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, pentru a vă da datele punctuale.
Reporter: Dacă până în martie anul viitor o parte din aceste persoane ies natural din sistem, ca să mă exprim aşa, şi între timp ele au primit ori mai mulţi, ori mai puţini bani, cine va trebui să returneze sau să primească aceşti bani?
Emil Boc: Potrivit legii civile, persoanele care sunt îndrituite la pensii de urmaş beneficiază de aceste drepturi, evident. Aici se aplică regimul de drept comun, regimul obişnuit ca în orice altă situaţie de succesiune.
Reporter: Deci vor plăti urmaşii lor în cazul...
Emil Boc: Se vor reţine sau se vor da bani în plus titularului dreptului, indiferent care este acesta. Nu putem face o afirmaţie de acest gen, că vor plăti urmaşii. La fel ca în dreptul civil, persoana care este succesoare în drepturi ia şi activul şi pasivul persoanei pe care o moşteneşte cu toate drepturile aferente.
Reporter: Nişte clarificări de natură juridică, dacă ne puteţi da: din câte ştim, conform CEDO, pensia este un drept patrimonial. În baza cărui temei juridic un pensionar, cu o pensie stabilită în plată, este obligat să returneze o parte din ea, în urma recalculării? Au fost astfel de speţe la CEDO, presupun că ştiţi.
Emil Boc: În primul rând, aş vrea să subliniez că Legea 119, legea care stă la baza recalculării pensiilor speciale, a fost atacată la Curtea Constituţională şi a fost declarată constituţională, adică au fost avute în vedere, în cadrul criticii de constituţionalitate, toate aceste elemente, iar instanţa supremă în materie de constituţionalitate din România a declarat această lege constituţională. Fac precizarea că jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului garantează dreptul, nu şi cuantumul. Cuantumul dreptului se stabileşte în concret în funcţie de posibilităţile pe care o ţară, un guvern, le are la un moment dat. Dreptul, într-adevăr, la pensie, rămâne, nu este eliminat, cuantumul concret se stabileşte în funcţie de posibilităţile şi de potenţialul pe care ţara îl are la un moment dat, iar mai ales în condiţii de criză, în condiţii care au determinat restrângerea cheltuielilor bugetare, am fost obligaţi să revizuim şi acest aspect al pensiilor speciale care nu aveau la bază principiul contributivităţii, aşa cum cei 5milioane şi ceva de pensionari din această ţară primesc o pensie pe baza principiului contributivităţii. Pe această lege nu am făcut altceva decât să punem toţi pensionarii din această ţară supuşi aceluiaşi principiu de a acordare a pensiei, pe baza contribuţiei: contribuţie mare – pensie mare, contribuţie mică - pensie mai mică.
Reporter: Dacă puteţi să ne precizaţi care sunt argumentele juridice care v-au făcut să vă schimbaţi radical poziţia iniţială, pentru că guvernul anterior spunea că, în ciuda deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recalcularea pensiilor poate continua pentru ceilalţi pensionari care nu erau în speţa respectivă.
Emil Boc. Nu vreau să reintru în alte dispute juridice, pentru că opiniile au fost, sunt şi rămân împărţite cu privire la caracterul erga omnes versus inter partes a acelor hotărâri de suspendare şi nu de anulare. Legea contenciosului administrativ face o referire expresă doar la hotărârile de anulare irevocabilă ale Înaltei Curţi care se publică în Monitorul Oficial şi sunt obligatorii pentru toată lumea. Nu este niciun fel de precizare cu privire la aceste caracter obligatori pentru hotărârile de suspendare. Dar indiferent de această dispută juridică în care n-o să intru, fac doar precizarea că în această ordonanţă am ţinut cont în special de dificultăţile întâmpinate în practică în cadrul acestui proces de recalculare. Iar aceste dificultăţi au apărut în special în luna decembrie, pentru că, din nefericire, aceste cereri de recalculare nu s-au depus din 28 iulie, când practic s-a adoptat această hotărâre de guvern care stabilea metodologia de recalculare. Dacă s-ar fi depus cererile de recalculare din august, septembrie, octombrie, noiembrie s-ar fi putut termina până la sfârşitul lunii decembrie. Nedepunându-se până la sfârşitul lunii decembrie, atunci ce s-a întâmplat? Pentru cei care au depus, li s-au recalculat pe baza veniturilor declarate, pentru cei care nu au depus, s-a aplicat mecanismul din lege de stabilire a pensiei recalculate pe baza salariului mediu brut pe economie. Şi de aici au rezultat scăderi ale pensiilor. Noi nu facem altceva astăzi decât să revizuim aceste pensii recalculate, pentru că nu s-au depus aceste adeverinţe şi păstrăm acelaşi cuantum din decembrie până la momentul revizuiri, când se acordă pensia finală, corectă, în baza veniturilor pe care persoana în cauză le-a avut în timpul carierei militare.
Reporter: Deci, poziţia dumneavoastră iniţială nu a fost întru totul greşită sau greşită parţial?
Emil Boc: Cred că v-am răspuns la această întrebare cu o argumentaţie chiar foarte lungă.
Reporter: Domnule premier, aş mai avea o curiozitate: este adevărat că ministrul apărării. Gabriel Oprea, a cerut anul trecut ca acest termen de recalculare a pensiilor militare să fie prelungit? Şi dacă da, de ce nu s-a prelungit, ca să nu se ajungă la această situaţie?
Emil Boc: Ministerul Apărării, ca, de altfel şi Ministerul de Interne, au avut de gestionat acest subiect, la care ei au constatat că în luna decembrie, practic, s-au depus dintr-o dată foarte multe cereri, care nu au putut fi operate în totalitate până la sfâşitul lunii, şi că foarte mulţi militari nu şi-au depus adeverintele de venit. Din acest punct de vedere, s-a făcut aplicarea legii, care a spus foarte clar că pentru cei care nu-şi depun se aplică salariul mediu brut pe economie.
Aş vrea să mai fac o referire la cea de-a doua decizie a guvernului de astăzi, şi anume, aşa cum am declarat de mai multe ori, şi pentru anul 2011 se va menţine exact acelaşi nivel al indemnizaţiilor pentru şefii de companii de nivel local şi naţional şi pentru indemnizaţiile din consiliile de administraţie la societăţile şi companiile cu capital majoritar de stat, repet, menţinerea la acelaşi nivel ca şi în anul 2010, adică plafonate. Am luat această decizie pentru că, la nivel local, memorandumul pe care l-am adoptat în Guvern nu producea efecte doar pentru companiile naţionale. În concluzie şi pentru anul 2011 indiferent că este vorba de companii de interes local, judeţean sau naţional, dacă sunt cu capital majoritar sau integral de stat, se aplică salariile şi indemnizaţiile plafonate la fel ca şi în anul 2010, până la ieşirea României din recesiune, după acel moment putem vorbi de rediscutarea acestor aspecte. Deci, acea promisiune pe care am făcut-o rămâne valabilă şi se aplică prin acest act normativ.
Reporter: În această seară companiile din sectorul energetic care operează în România s-au întâlnit cu reprezentanţii FMI şi au discutat despre majorarea treptată a preţului la gaze. Când se scumpesc gazele domnule prim-ministru, ştiţi ceva de acest lucru ?
Emil Boc: Nu am discutat despre acest subiect.
Reporter: Cu cine ? Cu cei de la FMI sau...
Emil Boc: Cu nici o autoritate. Până în acest moment, acest subiect nu a figurat pe agenda guvernului şi, de altfel, nu este atributul direct al Guvernului, pentru că nu Guvernul stabileşte preţul la energie ca de altfel şi preţul carburanţilor, ci doar încercăm să corectăm eventualele abuzuri, acolo unde le identificăm.
Reporter: De ce vrea Guvernul să dea 1,2 milioane de lei pentru efectuarea unui sondaj la nivel naţional pentru a afla ce cred românii despre concedieri, Prima casă sau ce nivel de trai au şi de ce se dau şi bani pentru răspunsuri ?
Emil Boc: Întrebarea acesta nu ştiu la ce se referă. Despre ce licitaţie este vorba şi cine o organizează. Ordonatorul de credite vă va da răspunsul.
Reporter: Dumneavoastră susţineţi privatizarea, scoaterea la vânzare a unor pachete majoritare de acţiuni la alte companii, în afară de CFR Marfă şi Termocentrale, cele două care sunt deja prevăzute în acordul cu FMI? Nu vorbesc despre pachetele minoritate deja anunţate.
Emil Boc: Ce pot să vă spun este că cu siguranţă nu susţin privatizarea CEC-ului. Acest lucru vreau să să ştie foarte clar şi să fiu foarte explicit. În rest, alte analize nu am efectuat şi după analizele pe care Ministerul Economiei le va face vă voi putea da răspunsuri suplimentare.
Vă mulţumesc.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 28.01.2011
