Adunare solemna prilejuita de implinirea a 99 de ani de la unirea Basarabiei cu Romania

Adunare solemna prilejuita de implinirea a 99 de ani de la unirea Basarabiei cu Romania

vineri, 27 aprilie 2012

Pentru o Americă fără Traian Băsescu



            Aparent, la Washington, după mai bine de şapte ani, învoiala Băsescu – SUA merge netulburată înainte. Oferta sa pentru instalarea în România a scutului antirachetă american, miile de soldaţi trimişi în Irak şi Afganistan, monitorizarea terorismului internaţional, facilităţi aero şi portuare acordate militarilor americani, sprijinul pentru iniţiativele diplomatice ale Statelor Unite în Est, toate acestea au făcut ca popularitatea lui să se menţină în cercuri ale birocraţiei politice din Capitala Americii şi se pare că, acolo, nu se ia în calcul, încă, o înlăturare a personajului înainte de 2014. La fel pe centura oraşului, la Pentagon şi în comunitatea de informaţii.

            Evident, la Bucureşti, tot după mai bine de şapte ani, lucrurile stau diametral opus. Contractul Băsescu – România, ignorat cap-coadă de către primul, a fost rupt în bucăţele de români, rezilierea lui oficială este o chestiune de timp, de timp scurt. România este într-un faliment economic şi moral total, preşedintele s-a prăbuşit pe penultimul loc în sondajele de popularitate, puţin înainte de „alţii – 2%”. Simpatia populară a fost înlocuită de o ostilitate deschisă, generalizată. De războiul tuturor împotriva unuia singur. Probabil că nici Nicolae Ceauşescu nu a fost atât de singur în decembrie 1989, pe cât este Băsescu astăzi, printre conaţionalii săi...
           
            Dar, falimentul intern al regimului de la Bucureşti nu este unic. O evaluare corectă a prestaţiei lui Băsescu în beneficiul Washingtonului, de la instalarea sa la Cotroceni şi până în momentul de faţă, dezvăluie o surpriză de proporţii, anume că serviciile oferite de către preşedintele român americanilor le-au produs acestora, de şapte ani încoace, mai mult ghinion şi mai multe pagube, decât avantaje. Războiul din Irak, unde Băsescu a fost un „aliat special şi prieten personal” (Bush jr.), a adus  fostei administraţii acuzaţii de hoţie şi corupţie, Americii acuze de unilateralism egoist, iar lumii un  antiamericanism aproape globalizat. Apoi, cu Băsescu în preajmă, piază rea de nădejde, administraţia actuală nu ştie cum să împacheteze mai repede şi să plece din Afganistan, unde a devenit limpede că nu poate câştiga niciodată. Tot pe mâna de lemn a lui Băsescu, „cel mai convingător avocat al strategiei globale a Americii în regiunea Mării Negre” (?!, Bruce Jackson, komisar neoconservator pentru Europa de Est, la 8 martie 2005), s-a ales praful de încercările fostei administraţii Bush de a deschide Marea Neagră pentru interesele petroliere şi portavioanele Americii. De asemenea, cu Băsescu păgubos de serviciu (loser) al Washingtonului la Kiev şi Tbilisi, s-au dus pe Apa Sâmbetei şi fostele iniţiative politico-diplomatice americane în spaţiul ex-sovietic – „revoluţiile portocalii” din Ucraina şi Georgia, şi intrarea acestor ţări în NATO. În ce priveşte monitorizarea teroriştilor internaţionali în România, precum şi închirierea unor facilităţi la baza aeriană Kogălniceanu şi în portul Constanţa, chiar a fost nevoie de înţelegeri cu un lider contestat de peste 90% din populaţie şi cu guvernul său nepopular? Nu puteau fi ele obţinute cu un guvern normal,  într-o ţară normală,  prietenoasă istoriceşte cu America de 264 de ani, de la întâlnirea lui Benjamin Franklin cu preotul Samuel Damian, venit din Transilvania la Philadelphia? În sfârşit, şi în ultima afacere politico-militară făcută de Băsescu cu Statele Unite toamna trecută, anume scutul antirachetă american în România, a început să se simtă mâna deocheată, legată cu blestem greu, a liderului român. În sensul că, potrivit unor rapoarte de ultimă oră ale Pentagonului şi Congresului,  proiectul se confruntă de pe acum cu întârzieri majore (2020!), depăşiri prohibitive de costuri şi probleme tehnologice şi este deja pus în mod serios sub semnul întrebării. S-au gândit la toate aceste risipe şi neîmpliniri strategice acei birocraţi guvernamentali de la Washington şi din împrejurimile lui, care, de peste şapte ani, ţin ca gaia maţu la prietenia, imunitatea şi impunitatea unui „aliat special”? „Special” în sensul că aproape tot ce atinge, acasă sau afară, se duce de râpă. De asemenea, s-a sesizat schimbarea dramatică din comentariile postate de cititori la articole în presa românească privind relaţiile româno-americane, din 2004 şi până astăzi? Pozitive, decente, exprimând aproape toate satisfacţie şi speranţă în urmă cu ani, în prezent majoritatea lor sunt critici violente la adresa lui Traian Băsescu, dar şi a SUA, ca partenere ale sale. De ce trebuie să sufere, să se ducă în jos, imaginea Americii, de ce rămâne conectată stupid la imaginea unui politician în cădere liberă în propria sa ţară?
           
            Există explicaţii pentru această împotmolire nefericită a părţii americane, ea ţine de câteva neajunsuri şi grevează stăruitor prestaţia managementului politic de după anul 2000. De atunci încoace, descumpănită de schimbările majore din lume şi cu un început, se pare, de scleroză, America se străduieşte să conserve trecutul apropiat, vremea când nimeni şi nimic nu-i contesta leadershipul mondial, mai degrabă decât să investească în viitor. Acesta este primul motiv pentru care Băsescu, fosila vie a unei politici externe americane îndepărtate – opt ani sunt o perioadă de timp foarte lungă pentru evoluţiile extrem de rapide actuale – este încă un partener „în viaţă” pentru unii funcţionari guvernamentali de la Washington. Apoi, a doua pricină a longevităţii sale în graţiile câtorva birocraţi politici şi militari din D.C. este că acestora nu prea le pasă de lumea exterioară, nu ştiu multe despre ea, par să fi fie victimele mai vechi ale demagogilor de la posturile Fox de radio şi de televiziune, şi nu se omoară să-şi amintească nici măcar de experienţa trecută a Americii. Au uitat momentele când aceasta a renunţat la prietenia cu lideri detestaţi de propriile lor popoare, după ce a văzut că are de-a face cu Constituţii democratice terfelite, regimuri antipopulare, terorism civic, dosare politice şi procese trucate contra liderilor naţionali ai Opoziţiei, societăţii civile şi ai sindicatelor, cu cenzură, represiune brutală şi fraude electorale.

            În aceste momente, cursul evenimentelor politice din România ia o cotitură radicală. Este o chestiune de puţine zile şi săptămâni, ca Opoziţia să-şi asigure controlul Parlamentului, guvernarea şi victoria în alegerile pentru administraţiile locale. Şi apoi să se decidă împreună cu toţi românii, democratic şi constituţional, soarta preşedintelui. Iar acei birocraţi politici şi militari de la Washington, menţionaţi mai devreme, ar face bine dacă ar sta deoparte...
           
            La Bucureşti, un preşedinte habar nu are de cuvintele rostite de Abraham Lincoln acum 150 de ani: „...această naţiune, în grija Domnului, va cunoaşte libertatea renăscută, iar guvernul, al poporului, prin popor şi pentru popor, nu va pieri de pe Pământ”. La Washington, nimeni, absolut nimeni nu trebuie să renunţe, sau să risipească drepturile sale din naştere şi valorile tradiţionale ale Americii, aşa cum au fost ele înscrise de un mare preşedinte în „Adresa de la Gettysburg”. Din respect pentru imaginea Americii, pentru propriile lor persoane şi pentru poporul român, prieten.
                                                                                                    
 Radu  Toma                                                                            

Clarificare


In atentia tuturor membrilor SCMD si a aliatilor nostri

Intrucat limba romana este extrem de bogata in sensuri, ma simt obligat sa revin asupra unei precizari recent facute : “fostul colonel” Mircea Dogaru, ca sa-l citez pe tiranozaurul de la Cotroceni, nu va candida nicaieri, pe nici o lista, nici la locale, nici la generale. La fel vor proceda si o parte dintre membrii fondatori si ai Comitetului Director. Misiunea noastra este nu numai sa pastram unitatea sindicatului impotriva actiunilor zabauce ale veleitarilor usor de manipulat si a infiltratilor, dar si sa-l transformam intr-o forta sociala reala care sa nu mai poata fi neglijata, niciodata, de nimeni.
Asta nu inseamna insa, ca, toti ceilalti membri ai SCMD nu pot candida. Dimpotriva! Deoarece membrii SCMD se regasesc in toate partidele, am fi bucurosi sa-i vedem pe toate listele astfel incat, dupa alegeri, SCMD sa aiba cei mai multi primari, consilieri, senatori, deputati, indiferent sub ce culoare. Avem déjà colegi care ne-au anuntat ca sunt candidati la locale, pe listele USL, PPDD, UDMR, PPPS, etc. Ii asiguram pe toti ca, daca ne solicita sprijinul “propagandistic” il vom asigura cu inalt profesionalism! 

Nu degeaba acelasi tiranozaur Basescu si slugile lui de doi bani, ma acuza ca am fost propagandistul lui Ilie Ceausescu. Nu, am fost cercetator stiintific, dar in materie de propaganda, ma consider un propagandist mult mai bun decat au fost vreodata Ilie Ceausescu si tucalarii lui ajunsi astazi si peste rand generali ai “democratiei” basesciene si universale. Ma consider cel mai bun propagandist al dreptului istoric al natiunii romane la existenta iar astazi, natiunea romana, ca sa reziste, are nevoie de cei mai buni fii ai sai!

Din acest punct de vedere desfid pe oricine ar indrazni sa respinga afirmatia ca exista vreo structura politica sau civica din Romania, in masura sa concentreze la un loc atatia specialisti autentici si patrioti adevarati ca SCMD! Mai mult, acestora li s-au alaturat, in cadrul CNSC, specialistii autentici si patriotii adevarati, din toate categoriile socio-profesionale si de varsta. Aceasta este pepiniera din care trebuie sa provina, indiferent pe ce lista de partid, autenticii alesi ai natiei!

Honor et Patria! Vae victis!

PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU

miercuri, 25 aprilie 2012

Invitatie pentru dl. Primar General Sorin Oprescu


Domule Primar General,

Va multumim pentru aprobarea data SCMD privind organizarea mitingului in favoarea tuturor membrilor Consiliului National al Societatii Civile (CNSC) in ziua de 1 Mai 2012 in Piata Victoriei din Capitala.

Va adresam invitatia de a participa la miting, angajandu-ne ca, in situatia in care nu aveti numarul necesar de adeziuni pentru noua dvs. candidatura ca independent la Primaria Generala a Capitalei, le vom completa pe loc.

Dar avem si noi o rugaminte … Sa luati nota ca, daca veti castiga, cu ajutorul nostru, din nou functia de Primar General al Capitalei, va rugam de pe acum sa ne aprobati desfasurarea urmatorului mare miting de protest al SCMD si CNSC pe data de 25 Octombrie a.c., in curtea interioara a … Palatului Cotroceni!

Cu stima si urari de "succesuri",

PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU

luni, 23 aprilie 2012

De ZIUA INFANTERIEI - 30 aprilie


Cu ocazia sărbătoririi ZILEI INFANTERIEI, Comitetul de organizare format din:



Gl.lt. (r) BAHNAREAN Neculai
Col. (r)  TUDOR Marian
Col. (r) MIROIU Ulisse


organizează depunere de coroană la Monumentul INFANTERIEI în data de 30 aprilie a.c., între orele 10.30-12.00
Coroana se va asigura prin grija SCMD.
După festivitatea de depunere va avea loc o întâlnire colegială (locul va fi comunicat ulterior).
Sperăm în participarea celor care cred că pensionarii militari (și nu numai) nu-și uită niciodată înaintașii.


Gl. Lt. (r) Bahnareanu Nicolae

 
Consideratii asupra infanteriei romane la ceas aniversar

Arma cu cea mai indelungata existenta in istoria militara a romanilor, cu bogate traditii de lupta si jertfe, pe masura, date pe campurile de batalie, infanteria romana sarbatoreste anul acesta, la 30 aprilie, 182 de ani de la crearea sa ca structura militara moderna.
Rememoram: la 30 aprilie 1830, prin hotararea de a se forma in “Vlahia” 6 batalioane de pedestrime si 6 escadroane de calarime, in Moldova un batalion de pedestrime si un escadron de cavalerie, s-a nascut INFANTERIA, ca arma a Principatelor Romane.
Pentru mine, ca “ostas” care a slujit ostirea romana numai in arma infanterie timp de peste trei decenii, in fiecare an, ziua de 30 aprilie  imi produce placute aduceri aminte si, de ce nu, firesti nostalgii; incepand de la nostalgia primelor zile de liceu militar, a zilelor de scoala militara, si continuand cu greutatile si responsabilitatile functiilor de comandant de pluton, companie, batalion si ofiter de stat major in structuri de infanterie din Statul Major al Fortelor Terestre.
Cea mai veche dintre arme, supla si mai putin costisitoare decat alte arme, infanteria este in prezent adaptata la varietatea de interventie simetrica si asimetrica intr-un mediu fluid oferind comandantilor interarme posibilitati multiple de intrebuintare a acesteia.
Acum, in anul aniversar al armei infanterie, gandul si indemnul care ma provoaca este acela ca infanteristii armatei noastre trebuie sa continuie sa isi indeplineasca datoria cu aceiasi onoare si demnitate ca pana acum. Am dovedit tarii si aliatilor nostril, faptul ca infanteria romana isi probeaza, cu succes, calitatile individuale si colective in misiunile de aparare a tarii si de operatii in sprijinul pacii, sub egida ONU, NATO si UE.
De asemenea, rezervistilor militari infanteristi sau de alte arme si specialitati militare, le doresc sa continue forma legala de actiune impotriva acelor structuri politice efemere din “arcul puterii”, care incalca prevederi ale Constitutiei Romaniei in detrimentul celor care si-au facut pe deplin datoria sub drapelul de lupta tricolor.
           
LA  MULTI  ANI  INFANTERIEI  ROMANE! Colonel (r.) ULISSE MIROIU

joi, 12 aprilie 2012

Presedintele Asociatiei Ofiterilor de Geniu in Rezerva si in Retragere "Constantin Harjeu", catre ministrul Apararii Nationale

ASOCIATIA OFITERILOR DE                                                                            BUCURESTI
GENIU IN REZERVA SI IN RETRAGERE                                                           aprilie 2012
“CONSTANTIN HARJEU”

Domnule GABRIEL OPREA (ministru), 

Sunt general de brigada (r) Constantin Teodorescu si reprezint Asociatia Ofiterilor de Geniu in Rezerva si in retragere “Constantin Harjeu”.

In acesta calitate, ma adresez Domniei voastre prin aceasta scrisoare deschisa supunandu-va atentiei urmatoarele:

Dupa cum stiti, Legea nr. 119 din 30 iunie 2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, lege initiata de Guvenul din care cu onoare faceti inca parte, prevede la art. 1 ca pensiile militare de stat, stabilite in baza legislatiei anterioare, devin pensii in intelesul Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii, lege abrogata in fapt cu 1 ianuarie 2011.

S-au facut multe analize si multe comentarii pe acest subiect, s-au consumat multe drame in familiile pensionarilor militari si cu siguranta aveti informatii incomplete privind urmarile acestei nefericite initiative legislative. Valul de nemultumiri generate de recalcularea pensiilor militare urmand algoritmul prevazut de HG 735/2010, v-a determinat sa-i ameliorati consecintele si sa adoptati multe artificii, reusind pana la urma sa realizati “performanta” suplimentarii semnificative a cotei din bugetul apararii destinat pensiilor, in loc mult clamatei reducerii efortului bugetar destinat acestora. Oricum, se pare ca ati privit in perspectiva si aceasta cota se va diminua substantial prin “iesirile naturale” din sistem.

Dar toate acestea sunt de acum arhicunoscute atat Domniei Voastre cat si populatiei si nu asupra lor doresc sa va retin atentia. Incerc, cu mijloacele mele modeste de exprimare sa va relev unele aspecte mai putin evidente ce privesc nocivitatea profunda a Legii 119/2010 asupra apararii nationale.

Demersul de fata, pentru a fi inteles de Domnia Voastra, impune unele trimiteri la istoria moderna a poporului nostru. Incep prin a va informa (sau a va reaminti) ca statul roman modern, rezultat al unirii principatelor Moldovei si Tarii Romanesti din anul 1859, denumit Romania din anul 1862, si-a adoptat cea dintai Constitutie la 1/13 iulie 1866, sub domnia printului Carol de Hohenzollern.

Constitutia din anul 1866 in trei legi succesive, prima fudamentata din anul 1868, urmata de cele din anii 1872 si 1874, au dat BAZA JURIDICA si au creat cadrul legislativ adecvat sistemului militar de aparare a Romaniei.

In Constitutia tarii a fost inscrisa, la art. 118 (coincidenta sau nu, in actuala Constitutie tot la art. 118 isi dezvolta prevederile privind “fortele armate”) cerinta conform careia “TOT ROMANUL (sublinierea mea) face parte din armata regulata sau din militia sau din garda cetateneasca, conform legilor speciale”.

In spiritual Constitutiei si potrivit literei ei, la 11/23 iulie 1868 a fost promulgata “LEGEA DE ORGANIZARE A PUTERII ARMATE” care consfintea ca principiu director al apararii nationale “NATIUNEA ARMATA”, principiu ce fusese initiat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Legea stabilea cinci organisme constitutive ale sistemului militar national, astfel: 1) armata permanenta cu REZERVA ei; 2) corpurile dorobantilor si granicerilor; 3) militiile; 4) garda oraseneasca (sau civica); 5) gloatele.

De atunci si pana in zilele noastre, la temelia conceptiei de aparare a statului Roman a stat permanent principiul natiunii armate, indiferent de regimurile politice care s-au succedat. Legislatia nationala a conservat acest principiu constant si asa se face ca in Constitutia actual, la capitolul III “Indatoriri fundamentale” prevede ca “cetatenii au dreptul si obligatia sa apere Romania”. Este reformularea, in termenii zilelor noastre, a tezei din art 118 al primei Constitutii, si fata de aceea, extinde obligatia si asupra femeilor.

In temeiul art. 55 din Constitutia actuala a fost adoptata Legea nr. 45/01.07.1994 a apararii nationale a Romaniei, lege fundamentala pentru sistemul militar. Abordand problematica resurselor apararii nationale, art. 14 precizeaza ca acestea se constiuie din “totalitatea (s.n.) resurselor umane, financiare, materiale si de alta natura”. In privinta resurselor umane, art. 15 al legii detaliaza si precizeaza ca acestea se constituie din “INTREAGA (s.n.) populatie apta de efort”.

Aceste formulari “totalitatea resurselor, intreaga populatie” evidentiaza axioma ca statul, pentru a functiona trebuie mai intai “SA EXISTE”. Legiuitorul national a invatat, spre cinstea sa, ce trebuia din istoria poporului polonez, al carui stat a fost desfiintat de cateva ori, ultima data recent, intre anii 1939 – 1945, a poporului ungar care nu a avut stat intre anii 1541 si 1699, a poporului bulgar care nu a avut stat mai bine de 5 secole (intre anii 1396 si 1908)si chiar din evenimentele dramatice proprii ale anului 1940.

Ca lege subsecventa a legii apararii nationale, se adopta Legea privind pregatirea populatiei pentru aparare nr. 44/2006.

Legea, la art. 1 al. (2), precizeaza ca “Pregatirea cetatenilor romani se realizeaza prin: a) indeplinirea serviciului militar; b) participarea la alte forme de pregatire organizate de institutiile de aparare a tarii si de securitatea nationala”.

Pentru demersul de fata, este util sa citez art. 3:

“Serviciul miltar se indeplineste de cetatenii romani, barbati si femei, care au implinit varsta de 18 ani, in formele precizate de lege: a) active; b) alternative; c) in REZERVA”.

Pe temeiul argumentatiei prezentate, pot fi desprinse cel putin urmatoarele concluzii:

1.     Armata nationala se compune din partea activa si partea de rezerva. Suma celor doua parti = armata permanenta.

2.     Cadrele militare in rezerva indeplinesc, impreuna cu camarazii lor din activitate, ACELASI SERVICIU MILITAR.

3.     Ca pentru orice serviciu national, cel ce plateste personalul chemat sa-l indeplineasca este statul. 

In serviciul militar, cadrele active primesc SOLDA iar cadrele in rezerva primesc PENSIA MILITARA DE STAT.

Cele doua forme de plata se calculeaza pe ACELEASI ELEMENTE CONSTITUTIVE: solda de grad, solda de functie si sporuri procentuale aplicate la suma celor doua solde.

Asadar, semantic si solda si pensia militara reprezinta acelasi lucru – retributia serviciului militar prestat.

4.     Statutul cadrelor miliare, fie cele active, fie cele in rezerva, este stabilit de aceiasi lege – Legea nr. 80/1995.

Articolul 11 al acestei legi recunoaste si reafirma legatura, in plan financiar, dintre militarii activi si cei in rezerva, prin prevederea ca ”Partea din pensie corespunzatoare soldei de grad se actualizeaza permanent potrivit soldei de grad a cadrelor in activitate”.

Reafirmand acesta legatura care evidentiaza unicitatea armatei nationale, Legea nr. 164/07.04.2001 privind pensiile militare de stat, a extins actualizarea pensiilor si asupra soldei de functie [v. art. 48, al. (1)].

Domnule Gabriel Oprea (actualmente si intamplator ministru) fac public aici o marturisire de credinta. Am intrat in armata la 14 ani si i-am urcat treptele ierarhice in arma geniu pas cu pas, respectandu-i cu devotiune legile, regulamentele si cutumele ei. Pentru mine armata se confunda cu insasi viata mea, si din acesta perspectiva denunt caracterul deosebit de pernicios al Legii 119/2010 adoptata de guvernul al carui ministru sunteti. Ati contribuit la fracturarea unui intreg sistem legislativ rezultat din acumulari succesive de experienta statala si articulat coerent de la anul 1864 pana in anul 2010, adica pe parcursul a aproape un veac si jumatate, perioada care se confunda practic cu existenta statului roman modern.

Sper ca ati inteles, domnule Gabriel Oprea (ministru) ca aici nu vorbim de o simpla reasezare (recalculare) a pensiilor militare, aici vorbim de violarea unui interes national exceptional – cel al apararii nationale, prin slabirea coeziunii instrumentului ce-l garanteaza, armata nationala. Ati decuplat rezerva de armata activa si acest fapt este de o gravitate deosebita, ce excede cu mult dificultatea pasagera in finantele statului, pe care ati clamat-o. Ati dat startul dezarticularii sistemului militar de aparare al tarii. Ati sacrificat o logica de organizare a sistemului militar national pentru a salva o iluzorie si pasagera stabilitate guvernamentala si pentru o biata cariera politica. Si acest lucru nu se poate uita si nici ierta. Daca un astfel de demers l-ar fi promovat un ministru civil putea fi invocata scuza lipsei de cultura militara, a lipsei spiritului de corp. Poate. Dar domnule Oprea Gabriel ce scuza va gasiti d-voastra ca rezervist al armatei?

Domnule Oprea Gabriel imi permit sa va transmit un adevar simplu: modernizarea nu inseamna distrugere.

Ati promovat o scamatorie ieftina, nedemna de un ofiter. V-ati erijat in “salvatorul” pensiilor celor ce si-au vazut cariera batjocorita prin deciziile aberante din 31.12.2009 si ati umplut paginile Observatorului militar cu scrisorile de multumire a miilor de disperati ce nu contenesc sa va laude pentru “marinimia” cu care i-ati gratulat.

Prin artificiile emise sub inaltul d-voastra patronaj ati facut ca pensia unui maistru militar sa ajunga mai mare decat cea a unui colonel fost comandant de regiment ceea ce sfideaza cea mai elementara idee de ierarhie militara.

Ati afirmat public ca cca 90% din pensiile militare au fost majorate si au fost postate pe site-ul ministerului in vara anului trecut. Deciziile au venit in luna decembrie cu stupoarea beneficiarilor de a observa diferente substantiale in minus. Au fost greseli? Nu. A fost o mare minciuna. Dar acest lucru nu se mai vede de sub muntii de scrisori cu osanale a celor ce depind de buna d-voastra placere, nu-i asa?

Daca aveti onoarea si demnitatea care spuneti ca va caracterizeaza, dati ordin ca la sfarsitul acestei enorme munci la care in zadar v-ati supus subordonatii, sa se afiseze public adevaratul bilant.

Daca nu stiti si nu vi s-a adus la cunostinta imi permit sa va informez ca adevaratiii beneficiari ai unor cresteri substantiale sunt fostii ofiteri de contrainformatii si fosti activistii politici. Interesant, nu? Probabil ca merita!

Facand parte din actuala conducere politica care a condamnat comunismul, inainte de aplicarea unei legi ‘’strambe”, i-ati anticipat efectul? Desigur, nu!

Ati schimbat fidelitatea fata de institutia armatei pentru un succes politic trecator.

Domnule Oprea Gabriel, noi genistii ne-am pus pe semnul de arma motto-ul “EXEGI MONUMENTUM AERE PERENIUS” (pentru a va scuti de efort va dau si traducerea: “am ridicat opere mai durabile decat stanca”): Transfagarasanul, Canal Dunare Marea Neagra, sisteme de irigatii, combinate chimice si siderurgice, hidrocentrale, termocentrale, locuinte, etc.

Nu, nu va grabiti sa le catalogati “ctitorii comuniste”. Au fost si sunt bunuri ale avutiei nationale.

Suntem contemporani domnule Oprea Gabriel (ministru) dar ce prapastie s-a deschis intre noi, cei ce am fost candva camarazi de arme.

Maresal Prezan, Maresal Averescu, Maresal Antonesu, Gl. Radescu, Gl. Grigore Vasiliu Rascanu, Gl. Nicolae Macici, Gl. Avramescu, Gl. Dascalescu. Gl. Eremia Grigorescu, Gl. Oprea Gabriel.

V-ati si ati fost infiltrat insidios in acesta superba galerie de barbati adevarati care, prin fapte de arme, prin onoare si demnitate, prin abnegatie si daruire fata de tara, si-au inscris numele pentru totdeauna in cartea de istorie militara a poporului roman.

Din pacate probabil ca numele domniei voastre va fi mentionat la erata istoriei.

Omului politic in care v-ati convertit nu-i pot adresa in finalul acestei scrisori salutul militar regulamentar: ‘’Am onoarea sa va salut!’’.

De aceea inchei simplu numai cu semnatura mea:
Gl. Bg (r) Constantin Teodorescu


vineri, 6 aprilie 2012

Reguli de comunicare in cadrul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD)


(proiect in dezbaterea Comitetului Director,  a Birourilor Operative ale filialelor si a membrilor de sindicat) 

I.   Reguli de comunicare interna

1.        Comunicarile destinate uzului intern, adica folosintei numai a membrilor SCMD sau  a structurilor organizatorice ale SCMD se numesc note.

2.        Pot emite note:

a.     Organele de conducere si control ale SCMD, respectiv cele nominalizate in Art. 4.1, 4.2 si 4.3 din ROF.

b.     Sefii colectivelor de specialitate ale sindicatului (sefii de departamente – la nivel central si sefii compartimentelor sau responsabilii pe domenii – la nivel teritorial).

3.     Indiferent de modalitatea de transmitere (e-mail, fax, scrisoare, etc) fiecare nota se copiaza pe suport de hartie si se inregistreaza atat de catre emitent cat si de catre destinatari in Registrul unic cu evidenta documentelor al structurilor respective.

4.     Forma si structura unei note sunt prezentate in Anexa 1.

5.     Emitentul poate hotari daca o nota poate fi facuta publica (postata pe Internet, afisata la punctul de lucru, preluata de mass media, etc.) si, in acest caz,  mentioneaza in caseta din antet, in locul expresiei «Uz intern», expresia «Publica».

6.     Se interzice oricarei persoane sau oricarei structuri organizatorice a SCMD sa difuzeze note cu caracter de uz intern catre persoane, structuri ale SCMD sau organizatii care nu sunt nominalizate in caseta destinatarilor.

7.     Destinatarii care sunt solicitati sa trimita diverse rapoarte, situatii statistice, informari, etc, vor trimite documentele solicitate numai emitentului/emitentilor  notei respective.

8.     Membrii de sindicat pot trimite, din proprie initiativa, informari si cereri personale,  Biroului Operativ al filialei in evidenta careia se afla.

9.     Informarea sau cererea personala trebuie sa contina :

a.     Gradul, numele si prenumele celui care intocmeste cererea sau informarea ;

b.     Datele de identificare si de contact, respectiv seria si nr. cartii de identitate, CNP, domiciliul, telefonul de contact/e-mailul ;

c.      Data expedierii informarii sau cererii.

10.   Toate informarile si cererile personale se inregistreaza in Registrul unic cu evidenta documentelor iar raspunsurile la cereri se dau in cel mult 30 de zile.

11.   Daca un petent nu este multumit de raspunsul dat de catre filiala din care face parte, atunci se poate adresa structurilor centrale ale SCMD. In acest caz, la cerere se ataseaza copia raspunsului primit de la BO al filialei.Termenul de raspuns, pentru organele centrale, este de 30 de zile de la inregistrarea cererii.



II.               Reguli de comunicare externa

1.     Comunicarile destinate  preluarii de catre oricare persoana, organizatie si mass-media, se numesc comunicate.

2.     Pot emite comunicate numai organele de conducere si control ale SCMD, respectiv cele nominalizate in Art. 4.1, 4.2 si 4.3 din ROF.

3.     Indiferent de modalitatea de transmitere (e-mail, fax, scrisoare, postare pe Internet, afisare la punctele de lucru, etc) fiecare comunicat se copiaza pe suport de hartie si se inregistreaza in Registrul unic de evidenta a documentelor.

4.     Forma si structura unui comunicat sunt prezentate in Anexa 2.

5.     Sunt interzise publicarea si difuzarea, sub orice forma, a comunicatelor care au ca subiecte formularea de acuze sau critici la adresa membrilor de sindicat, organelor de conducere, structurilor functionale, filialelor sau a SCMD per ansamblu. Subiectele de aceasta natura vor fi transmise si dezbatute numai prin note, rapoarte sau cereri cu caracter de «uz intern».

6.     BO ale Filialelor vor lua masuri pentru difuzarea rapida in cadrul filialei si in judet a tuturor comunicatelor emise de catre presedintele SCMD sau de catre Comitetul Director. In acest scop, compartimentele/responsabilii cu probleme de media vor intocmi si actualiza permanent liste de diseminare a mesajelor pe e-mail sau prin alte mijloace, astfel :

a.     Lista nr. 1 – Membrii filialei care dispun de Internet

b.     Lista nr. 2 – Mass media locala (ziare, televiziuni, radiouri locale) ;

c.      Lista nr. 3 – Filialele locale ale sindicatelor, ONG-urilor si partidelor, alte organizatii ale societatii civile ;

d.     Lista nr. 4 – Institutii ale administratiei publice locale si reprezentantii judeteni ai institutiilor administratiei publice centrale ;

e.      Lista nr. 5 – Consilieri locali, consilieri judeteni, deputati si senatori din colegiile uninominale ale judetului respectiv ;

f.       Alte liste pe care BO al Filialei le considera necesare.



III.           Comunicarea hotararilor si deciziilor organelor de conducere si control ale SCMD

1.  Hotararile si deciziile organelor de conducere si control ale SCMD sunt, de regula, publice si se aduc la cunostinta membrilor de sindicat prin orice mijloace (e-mail, fax, scrisoare, postare pe Internet, afisare la punctele de lucru, etc).

2.  Hotararile si deciziile care poarta mentiunea « Uz intern » au regim de difuzare similar notelor de uz intern.



IV.           Canale/mijloace de comunicare

1.  Toate structurile centrale precum si filialele vor folosi conturi de e-mail oficiale, astfel :

a.     scmd.numefiliala/departament@yahoo.com


2.  Actualele adrese personale ale membrilor organelor de conducere centrale si teritoriale ale SCMD vor putea fi afisate pe bloguri si vor putea fi folosite, in continuare, in cadrul corespondentelor neoficiale cu membrii SCMD sau alte persoane din afara sindicatului.



Prezentele reguli sunt obligatorii si vor fi propuse pentru completarea ROF la primul CNR.

                                                                        



PRESEDINTELE SCMD,

Col. (r) Mircea DOGARU