vineri, 24 octombrie 2014

25 Octombrie - Ziua Armatei Romaniei

În urmă cu 55 de ani, prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, s-a decis ca ziua de 25 octombrie să fie proclamată şi aniversată ca "Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române".
Asadar, sărbătorirea Zilei Armatei Române îşi are geneza într-un act normativ emis la o distanţă temporală de 129 de ani de la momentul creării primei armate române moderne.
Din 1830, anul înfiinţării armatei române moderne, şi până în anul 1951, în tradiţia românească nu a existat o zi dedicată exclusiv sărbătoririi faptelor de arme ale poporului.
La 2 octombrie 1951 a fost sărbătorită pentru prima dată Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, iar din anul 1959 a fost stabilită ca zi aniversară ziua de 25 octombrie.
Aflată în centrul atenţiei publice, mai ales după Războiul de Independenţă (1877-1878), Armata Română a participat anual la manifestările prilejuite de Ziua Înălţării Domnului, devenită Ziua Eroilor după Primul Război Mondial, şi la cele dedicate Zilei Naţionale.
Data de 25 octombrie a fost oficializată ca simbol al tuturor bătăliilor şi eroilor neamului românesc şi s-a impus mentalului colectiv naţional, întipărindu-se în sufletele românilor ca zi în care ţara îşi sărbătoreşte armata şi pe cei care au fost în slujba ei.
De ce s-a ales această dată de calendar pentru a deveni “Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române"? Căutând răspunsurile, vom intra în labirintul logicii politice a momentului emiterii sus-numitului decret.
În logica politică a Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale, data de 25 octombrie este ziua când în România se sărbătoreşte Armata Română, pentru că la 25 octombrie 1944 armata a eliberat de sub ocupaţia horthystă Transilvania de Nord.
Sărbătorirea Zilei Armatei în lume s-a instituit, în mod diferenţiat, de la o ţară la alta, după Primul Război Mondial, cu scopul de a oferi societăţii civile posibilitatea evocării faptelor de arme sau evenimentelor hotărâtoare din viaţa fiecărei oştiri. De regulă, aceste zile au fost stabilite în corelaţie cu momentele semnificative din istoria modernă şi contemporană a fiecărei ţări în parte.
Armatele statelor occidentale, cu excepţia Franţei şi Italiei, nu au stabilită o dată anume ca sărbătoare a armatei. Franţa îşi sărbătoreşte armata la 11 noiembrie (ziua armistiţiului dintre Aliaţi şi Germania - 11 noiembrie 1918), iar Italia la 4 noiembrie (data semnării armistiţiului de la Villa Giusti - 4 noiembrie 1918).
În legătură cu “eliberarea ultimei brazde de pământ românesc” la 25 octombrie 1944, s-a acreditat că acea zi decisivă a ultimei mari bătălii a celui de Al Doilea Război Mondial pe teritoriul românesc a fost în mod special aleasă pentru a coincide cu ziua de naştere a Majestăţii Sale Regele Mihai I. Armata Română ar fi ţinut să elibereze ultimul loc ocupat din ţară, drept omagiu zilei de naştere a regelui (comandantul suprem), aceasta devenind, astfel, şi Ziua Armatei.
Dar, la momentul respectiv, Armata Română era integrată Frontului de Vest al Armatei Roşii şi pusă sub ordinele Înaltului Comandament Militar Sovietic. Acel comandament care a ordonat, împotriva oricăror considerente de gândire strategică şi ignorând toate regulile tactice militare de ducere a războiului, angajarea bătăliei de la Oarba de Mureş, care a devenit cel mai tragic moment din istoria celui de-al Doilea Război Mondial, un adevărat “Katin” pentru armata română. Două divizii au fost masate sub tirul inamic pe un front de numai 400 de metri. Ordinul criminal de a ataca frontal şi fără sprijin de artilerie Dealul Sângeorgiu din zona Iernut a fost dat de comandantul rus, generalul Trofimenco, căruia i se subordona Armata a 4-a română. În luptele pentru cucerirea poziţiilor germane de pe deal, puternic organizate genistic şi apărate de către Divizia 8 Cavalerie SS germană, au căzut peste 11.000 de ostaşi români din Diviziile 9 şi 11 Infanterie române din Corpul 6 Armată. Atacul a avut loc între 22 şi 25 septembrie 1944.
Ofensiva pentru eliberarea părţii de nord-vest a României, începută la 9 octombrie 1944, a fost inclusă în operaţiunea ofensivă „Debreţin”, planificată şi condusă de Înaltul Comandament Sovietic, obiectivele acesteia fiind atinse în data de 25 octombrie 1944, când au fost eliberate localităţile Carei şi Satu Mare.
Pentru eliberarea oraşului Carei a fost concepută o mare manevră de învăluire, cu patru divizii din Corpul 6 Armată, care urma să nimicească inamicul din zona oraşului, în timp ce Corpul 2 Armată împreună cu Divizia 11 Infanterie aveau să atace de la sud rezistenţa inamicului din Satu Mare. Atacul a început în seara zilei de 24 octombrie, iar în dimineaţa zilei de 25 octombrie a fost eliberat ultimul oraş românesc de la graniţa de vest. Semnificaţia victoriei este dată de eliberarea teritoriului naţional ocupat temporar în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940.
Victoria asupra trupelor germane şi ungare pe teritoriul românesc a fost câştigată de 525.702 soldaţi români, începând cu 23 august 1944. Dintre aceştia, 58.330 au fost declaraţi morţi, raniţi sau dispăruţi în luptă. Numarul total al pierderilor inamicului s-a ridicat la peste 72.937 de soldaţi.
Ziua Armatei Române este legată efectiv şi afectiv de Transilvania, leagănul genezei şi evoluţiei istorice a poporului român, de obiectivele şi sentimentele Armatei Române, care au vizat întotdeauna îndeplinirea idealurilor naţionale: unitate, independenţă, suveranitate, integritate teritorială.
Cu un efectiv total de peste 538.536 de luptători, din care au pierit peste 169.822 de eroi, armata română, care a parcurs peste 1.700 de km de la Marea Neagră până în cadrilaterul Boemiei, a eliberat peste 200.000 km pătraţi de sub ocupaţie străină (România, Ungaria, Cehoslovacia şi Austria), a traversat prin lupte grele circa 20 de masivi muntoşi, a forţat 12 cursuri mari de apă şi a eliberat peste 3.821 localităţi, dintre care 53 de mari oraşe. Ostaşii români au provocat inamicului pierderi echivalând cu 15 divizii.
Pe frontul de vest, efortul economic al României a atins fabuloasa sumă de 1.120.000.000 dolari, ceea ce însemna de patru ori bugetul României pe exerciţiul financiar 1937-1938. Zilnic, contribuţia României în războiul antihitlerist a fost de aproape 5 milioane de dolari.
La 9 mai 1945, când războiul a luat sfârşit cu victoria Naţiunilor Unite - armata română se găsea în apropiere de Praga şi în estul Austriei, prezentându-se cu un bilanţ bogat de luptă, şi s-a întors în ţară cu steagurile de luptă acoperite de glorie nemuritoare, trecând pe sub Arcul de Triumf ca o armată biruitoare, care şi-a făcut datoria faţă de patrie şi poporul său, precum şi faţă de alte popoare.
Deşi victorioşi pe câmpul de luptă, ostaşii Armatei Române aveau să suporte consecinţele unui proces de transformare bazat pe realităţile postbelice. Supravieţuitorii au fost mult timp ostracizaţi şi marginalizaţi, în mod deosebit cei situaţi în afara graniţelor României, pentru vina de a fi luptat pentru apărarea teritoriului naţional.
Dacă poate fi mai potrivită o altă dată istorică importantă ca zi a Armatei Române, este o problemă în legătură cu care istoricii ar putea să documenteze decidenţii politici, ţinând seama atât de contribuţia militară la făurirea şi apărarea statului naţional unitar, cât şi de tradiţiile poporului român privind cinstirea memoriei eroilor neamului.
Nu putem încheia această evocare fără a face o paralelă între tradiţiile militare seculare ale poporului român şi condiţia prezentă a ceea ce mai reprezintă Armata Română.
Drumul de la o “oaste de ţară”, făurită în secole şi afirmată ca temelie statală în războaie de necesitate naţională (1877-1878; 1916-1919; 1941-1945), până la un corp expediţionar, cu misiuni în teatre de operaţiuni la mii de kilometri de România, a fost atât de scurt şi de rapid parcurs încât clasa politică şi capii puterilor statului nu au avut răgaz de dezmeticire şi reflecţie asupra rosturilor unei viitoare Armate Române.

General (r) Aurel Rogojan

luni, 13 octombrie 2014

SCMD a pichetat, din nou, sediul central al PSD

Astazi, 13.10.2014, incepand cu ora 14.00, SCMD a pichetat din nou sediul central al PSD, situat in Bd. Kiseleff nr. 10, Sector 1, Bucuresti, cu un numar de 50 de membri ai SCMD din Pitesti, Slobozia, Giurgiu si Bucuresti.

De la microfon, presedintele SCMD a anuntat ca exista un plan de destructurare a PSD  si a SCMD, si ca pichetarea se va termina numai la primirea raspunsului conducerii PSD la solicitarile adresate de SCMD la 06.10.2014 (clic aici). 

Pe parcursul manifestarii, Secretarul general adjunct al PSD, dl. Codrin Stefanescu, a venit in mijlocul manifestantilor si a anuntat ca PSD nu doreste lichidarea SCMD, dimpotriva doreste intarirea acestui sindicat care a fost alaturi de PSD la toate evenimentele importante, din 2010 si pana in prezent.

Dl Codrin Stefanescu a anuntat ca, pe parcursul zilei de maine, 14.10.2014, conducerea legitima a SCMD va fi invitatata la dialog de catre conducerea PSD, in scopul gasirii de solutii la cererile adresate de catre rezervisti.

Asteptam cu nerabdare si cu mare interes aceasta intalnire cu liderii legitimi ai SCMD, in conditiile in care, de la Craiova, via Bucuresti, "sectantii", numiti de presedintele SCMD in editorialul de astazi (clic aici), incearca tot felul de aranjamente de culise, in cel mai pur stil fanariot-dambovitean, pentru a impiedica dialogul si conlucrarea institutionala intre SCMD si PSD, in scopul amplificarii conflictului deschis deja si care, foarte probabil, ar duce la declansarea actiunilor cerute de Filiala SCMD Sector 1 Bucuresti (clic aici).



Vom reveni cu noi informatii.
 
Seful Secretariatului General al SCMD,
Lt. Col. (r) Dumitru Rinciog

duminică, 12 octombrie 2014

Scrisoare deschisă a unui istoric român adresată Ministrului Apărării Naţionale

Domnule Ministru al Apărării Naţionale,

În data de 8 octombrie 2014, începând cu orele 11, la Popeşti-Leordeni, Statul Major al Forţelor Aeriene a organizat o comemorare a aviatorului Dan Valentin Vizanty, pilot de vânătoare, celebru as al aviaţiei române din al doilea război mondial, fost comandant al Grupului 6 Vânătoare IAR 80, ocazie cu care s-a dezvelit şi o placă memorială, conform comunicatului de presă de pe site-ul Statului Major al Forţelor Aeriene:
http://www.roaf.ro/ro/presa/comunicate_2014.php?cod=332

La aceasta manifestare subsemnatul nu am fost invitat.

Aş dori să întreb pentru care motiv am fost omis, întrucât:

- sunt autorul singurei cărţi publicate vreodată despre Dan Vizanty, respectiv „Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare”, Iaşi, Institutul European, 2010. Cartea a fost prefaţată de istoricul Neagu Djuvara, şi s-a bucurat până în prezent de 7 recenzii, inclusiv în revistele „Observatorul cultural”, „Convorbiri literare”, „Observatorul militar” şi altele. Sunt de asemenea cercetător acreditat CNSAS din ianuarie 2010 pe tema „Un pilot desăvârşit – Dan  Vizanty”.

- Tot despre Dan Vizanty am publicat un capitol în lucrarea „Aviatori de altădată” (Iaşi, Institutul European, 2012, prefaţă de Horia Gârbea), carte ce s-a bucurat până în prezent de 11 recenzii, inclusiv în Polonia.

- Tot despre Dan Vizanty, am publicat în anii 2010 – 2014 următoarele şapte articole în revistele „Observatorul militar” (organ MApN), „Rost”, „Istorie şi civilizaţie” şi „Revista 13”:

1) Centenar Dan Vizanty. Un pilot desăvârşit, în „Observatorul militar”, an XX, nr 4 (1037), 27 ianuarie – 2 februarie 2010, p. 16.

2) Centenar Dan Vizanty (I). În luptă contra americanilor. 4 aprilie 1944, în „Rost”, an VIII, nr. 86, aprilie 2010, pp. 49 – 53.

3) Centenar Dan Vizanty (II). 10 iunie 1944. O palmă usturătoare dată de români aviaţiei americane, în „Rost”, an VIII, nr. 87, mai 2010, pp. 68 – 78.

4) Centenar Dan Vizanty (III). „Lunga vară fierbinte” 1944, în “Rost”, an VIII, nr. 88, iunie 2010, pp. 62 – 68.

5) Centenar Dan Vizanty (IV). 1945 – 1947. Un sfârşit şi un început, în “Rost”, an VIII, nr. 89, iulie 2010, pp. 59 – 64.

6) Apărător al cerului Bucureştilor – căpitan aviator Dan Vizanty, în „Istorie şi civilizaţie”, an II, nr. 14, noiembrie 2010, pp. 13 – 15.

7) Închisorile pilotului Dan Vizanty, în „Revista 13”, 13 iunie 2014.

Întreaga mea activitate de istoric specializat pe domeniul istoriei militare – istoria aviaţiei înglobează trei volume de autor, toate dedicate aviaţiei române în al doilea război mondial, şi peste 80 de studii şi articole de specialitate, comunicări ştiinţifice, recenzii şi interviuri.
http://daniel-focsa-istorieromaneasca.blogspot.ro/

Prin cele de mai sus vreau să arăt că sunt un istoric ce a făcut foarte mult pentru păstrarea memoriei lui Dan Vizanty şi pentru recuperarea acesteia în spaţiul memoriei colective a românilor, dar şi a memoriei altor aviatori ai aeronauticii române.
Îmi permit să întreb dacă printre cei invitaţi la comemorarea organizată de Statul Major al Forţelor Aeriene, în data de 8 octombrie la Popeşti-Leordeni, eveniment la care eu nu am fost invitat, se găsea cineva cu mai multă expertiză decât mine în domeniul de cercetare „Comandor Dan Vizanty”.
Neinvitarea mea la un eveniment organizat de o instituţie a statului român cum este MApN prin Statul Major al Forţelor Aeriene, mă feresc să o calific, însă este cel puţin regretabilă. Fără îndoială nu există nicio obligaţie legală pentru cineva de a învita pe altcineva la o manifestare publică, există însă o obligaţie morală a unei instituţii de stat, care funcţionează pe bani publici, atunci când organizează o comemorare a unui celebru aviator român, să nu omită tocmai pe autorul singurei cărţi dedicate memoriei acelui aviator.

Cu tristeţe şi profundă dezamăgire,

Daniel Focşa

istoric
Bucureşti, 11 Octombrie 2014

luni, 6 octombrie 2014

In Bucuresti a inceput pichetarea sediului central al PSD

In pofida tuturor celor care vad in SCMD o anexa a partidelor politice si indeosebi a PSD, astazi, 06.10.2014, un grup de 40 de manifestanti a pichetat sediul central al PSD, situat in Bucuresti, Bd. Kiseleff, nr. 10. Printre manifestanti s-au aflat si membri ai Filialei SCMD Constanta, in frunte cu presedintele acestei filiale.

De la microfon, vorbitorii au subliniat faptul ca PSD si aliatii sai au abandonat promisa "Dreptate pana la capat". SCMD si aliatii sai nu abandoneaza insa lupta pentru infaptuirea acesteia, preluand de astazi acest slogan. S-au reamintit toate promisiunile neonorate de catre actuala Putere. S-a protestat vehement impotriva noii "vacante" parlamentare, un gest iresponsabil al alesilor nostri, care dezamageste profund opinia publica romaneasca, cerandu-se revenirea la lucru cat mai grabnica a parlamentarilor.

Un regret si un gust amar l-a lasat absenta reprezentantilor media de la acest eveniment, dovedind astfel, de la caz la caz, fie obedienta fata de Putere, fie dezinteres fata de societatea civila, fata de cererile si doleantele cetatenilor de rand ai Romaniei.

A fost depusa la registratura PSD adresa cu nr. 1245/06.10.2014.

Manifestantii au decis sa revina la sediul PSD peste o saptamana, adica luni, 13.10.2014, ora 14.00. 



 Multumim tuturor participantilor si sustinatorilor acestei actiuni, adica tuturor acelora care inteleg si pun interesul SCMD si interesul public inaintea orgoliilor de tot felul si a intereselor de partid!

Despre rezultatele acestui protest puteti citi informarea din 07.10.2014 a presedintelui SCMD (clic aici).

SEF SECRETARIAT GENERAL AL SCMD,
Lt. Col. (r) Dumitru RINCIOG

vineri, 3 octombrie 2014

Cand noi, romanii, vom realiza ca trebuie sa luptam pentru interesul altui grup social ca si pentru interesul propriu, vom putea spera la o schimbare in bine a societatii.

Inteleg ingrijorarea si supararea Domnului Popescu.
Din pacate filiala Targu Mures numara foarte putini membri activi. Totusi comunicam intre noi pe adresele de e-mail personale si din aceasta cauza nu am mai publicat informatiile pe blog, considerand, poate gresit, ca toti cei care sunt interesati ar trebui sa acceseze blogul SCMD. Am ramas putini pentru ca pentru unii singurul interes l-a reprezentat lupta pentru recastigarea pensiei avuta anterior.
Din pacate pe prea putini ii intereseaza si ziua de poimaine, prea putini constientizeaza faptul ca atat interesul de grup, cat si interesul general, trebuie aparate tot timpul. Cand noi, romanii, vom realiza ca trebuie sa luptam pentru interesul altui grup social ca si pentru interesul propriu, vom putea spera la o schimbare in bine a societatii.
In prezent, noi, cadrele militare in rezerva si in retragere, suntem impartite in sute de asociatii care ori se razboiesc intre ele, ori se ignora. Traim si situatia absurda a luptei in sanul aceleiasi organizatii. 
Cu amaraciune,
Ionel Ujica
iujica@yahoo.ca

În data de 2 octombrie 2014, 13:01, Popescu Ion <cati_ro@k.ro> a scris:


Ati postat pe pagina principala anuntul privind inceperea pichetarii la sediul PSD.

Dar, pe paginile filialelor ''binevoitoare'' nu apare asa ceva, fapt pentru care sindicalistii nu vor sti ce sa faca.

Au mai fost situatii identice, cind de la conducerea centrala s-a comunicat o pichetare si unele filiale au sabotat-o prin absenta oricarei masuri organizatorice, obligatorii pentru reusita actiunii. Asadar, acum ce facem ???

Sugestie: treceti rapid in revista paginile filialelor si vedeti de cind nu s-a postat pe unele dintre ele, ceea ce, pentru sindicalisti, reprezinta mesajul disolutiei !

Apoi incercati vreo masura de remediere, ca filialele alea n-or fi ele tinutul secuiesc sa faca ce vor !!!

NOTA  SECRETARIATULUI GENERAL AL SCMD:

Multumim tuturor liderilor de filiale care au luat masuri de difuzare si mediatizare in randul membrilor SCMD a deciziei CD al SCMD de pichetare a sediului central al PSD din Bucuresti, incepand de luni, 06.10.2014, ora 14.00.
Evident ca decizia se adreseaza membrilor SCMD din Bucuresti si nu acelora din provincie. 
Asadar, membrii SCMD din Bucuresti, care inteleg ca este in interesul lor sa participe la aceasta manifestatie publica, sunt asteptati in Bd. Kiseleff, nr 10, indiferent daca presedintele filialei din care fac parte i-a anuntat sau nu.
Va vom anunta zilnic in legatura cu filialele care isi trimit reprezentanti la acest protest.


Lt Col. (r) Dumitru RINCIOG